6. Societate pe acțiuni
Articolul 96
1. O societate pe acțiuni este o societate al cărei capital social este împărțit într-un anumit număr de acțiuni; participanții la o societate pe acțiuni (acționarii) nu sunt răspunzători pentru obligațiile acesteia și suportă riscul pierderilor asociate activităților societății, în limita valorii acțiunilor lor.
Acţionarii care nu au plătit integral acţiunile sunt răspunzători solidar pentru obligaţiile societăţii pe acţiuni, în limita părţii neachitate din valoarea acţiunilor lor.
2. Denumirea unei societăți pe acțiuni trebuie să conțină denumirea acesteia și o indicație că societatea este o societate pe acțiuni.
3. Statutul juridic al unei societăți pe acțiuni și drepturile și obligațiile acționarilor se stabilesc în conformitate cu prezentul cod și cu legea societăților pe acțiuni.
Caracteristicile statutului juridic al societăților pe acțiuni create prin privatizarea întreprinderilor de stat și municipale sunt, de asemenea, determinate de legi și alte acte juridice privind privatizarea acestor întreprinderi.
Particularitățile statutului juridic al instituțiilor de credit constituite sub formă de societăți pe acțiuni, drepturile și obligațiile acționarilor acestora sunt determinate și de legile care reglementează activitatea instituțiilor de credit.
Articolul 97. Societăţile pe acţiuni deschise şi închise
(1) O societate pe acțiuni ai cărei participanți își pot înstrăina acțiunile fără acordul altor acționari este recunoscută ca societate pe acțiuni. O astfel de societate pe acțiuni are dreptul de a efectua o subscriere deschisă pentru acțiunile emise de aceasta și vânzarea gratuită a acestora în condițiile stabilite de lege și alte acte juridice.
O societate pe acțiuni este obligată să publice anual pentru informare generală raportul anual, bilanțul, contul de profit și pierdere.
(2) O societate pe acțiuni, ale cărei acțiuni sunt distribuite numai între fondatorii săi sau alt cerc de persoane predeterminat, este recunoscută ca societate pe acțiuni închisă. O astfel de companie nu are dreptul să efectueze o subscriere deschisă pentru acțiunile emise de aceasta sau să le ofere în alt mod spre cumpărare unui număr nelimitat de persoane.
Acționarii unei societăți pe acțiuni închise au dreptul de preempțiune de a achiziționa acțiuni vândute de alți acționari ai acestei societăți.
Numărul de participanți la o societate pe acțiuni închisă nu trebuie să depășească numărul stabilit de legea societăților pe acțiuni, în caz contrar, acesta este supus transformării în societate pe acțiuni deschisă în termen de un an, iar după această perioadă - lichidare în instanta, daca numarul acestora nu scade la limita stabilita de lege.
În cazurile prevăzute de legea societăților pe acțiuni, societatea pe acțiuni închisă poate fi obligată să publice, cu titlu de informare generală, documentele prevăzute la alin.1 al prezentului articol.
Articolul 98. Înființarea unei societăți pe acțiuni
1. Fondatorii unei societăți pe acțiuni încheie între ei un acord prin care se stabilește procedura activităților lor comune de înființare a unei societăți, cuantumul capitalului autorizat al societății, categoriile de acțiuni care urmează să fie emise și procedura acestora. plasament, precum și alte condiții prevăzute de legea societăților pe acțiuni.
Un acord de înființare a unei societăți pe acțiuni se încheie în scris.
(2) Fondatorii unei societăți pe acțiuni răspund solidar pentru obligațiile care au apărut anterior înregistrării societății.
Societatea răspunde pentru obligațiile fondatorilor asociate înființării sale, numai în cazul aprobării ulterioare a acțiunilor acestora de către adunarea generală a acționarilor.
3. Actul de infiintare al societatii pe actiuni este statutul acesteia, aprobat de fondatori.
Constituția unei societăți pe acțiuni, pe lângă informațiile specificate la paragraful 2 al articolului 52 din prezentul Cod, trebuie să conțină condiții privind categoriile de acțiuni emise de societate, valoarea nominală și cantitatea acestora; asupra mărimii capitalului social al societății; despre drepturile acționarilor; privind componența și competența organelor de conducere ale societății și procedura de luare a deciziilor de către acestea, inclusiv asupra problemelor, hotărârilor asupra cărora se iau în unanimitate sau cu majoritate calificată de voturi. Statutul unei societăți pe acțiuni trebuie să conțină și alte informații prevăzute de legea societăților pe acțiuni.
4. Procedura de efectuare a altor acțiuni de înființare a unei societăți pe acțiuni, inclusiv de competența adunării constitutive, este determinată de legea societăților pe acțiuni.
5. Caracteristicile creării de societăți pe acțiuni în privatizarea întreprinderilor de stat și municipale sunt determinate de legi și alte acte juridice privind privatizarea acestor întreprinderi.
6. O societate pe acțiuni poate fi înființată de o singură persoană sau poate fi formată dintr-o singură persoană dacă un acționar dobândește toate acțiunile societății. Informațiile despre aceasta trebuie să fie conținute în statutul companiei, să fie înregistrate și publicate pentru informații generale.
O societate pe acțiuni nu poate avea ca unic participant o altă societate economică formată dintr-o singură persoană.
Articolul 99
1. Capitalul social al unei societăți pe acțiuni este format din valoarea nominală a acțiunilor societății dobândite de către acționari.
Capitalul autorizat al unei companii determină dimensiunea minimă a proprietății companiei care garantează interesele creditorilor săi. Acesta nu poate fi mai mic decât cuantumul prevăzut de legea societăților pe acțiuni.
2. Nu este permisă eliberarea unui acționar de obligația de plată a acțiunilor societății, inclusiv eliberarea acestuia de această obligație prin compensarea creanțelor față de societate.
3. Subscrierea deschisă pentru acțiuni ale unei societăți pe acțiuni nu este permisă până când capitalul autorizat nu este vărsat integral. La înființarea unei societăți pe acțiuni, toate acțiunile acesteia trebuie distribuite între fondatori.
4. Dacă la sfârșitul celui de-al doilea exercițiu financiar și al fiecărui exercițiu financiar ulterior valoarea activului net al societății se dovedește a fi mai mică decât capitalul autorizat, societatea este obligată să declare și să înregistreze în modul prescris diminuarea capitalului său autorizat. În cazul în care valoarea activelor specificate ale societății devine mai mică decât valoarea minimă a capitalului autorizat determinată de lege (alin. 1 al prezentului articol), societatea este supusă lichidării.
5. Legea sau statutul societatii pot stabili restrictii privind numarul, valoarea nominala totala a actiunilor sau numarul maxim de voturi apartinand unui actionar.
Articolul 100
(1) O societate pe acțiuni poate, prin hotărâre a adunării generale a acționarilor, să își majoreze capitalul social prin majorarea valorii nominale a acțiunilor sau prin emiterea de acțiuni suplimentare.
2. O majorare a capitalului social al unei societăți pe acțiuni este permisă după plata integrală a acesteia. Nu este permisă o majorare a capitalului autorizat al unei companii pentru a acoperi pierderile suferite de aceasta.
3. În cazurile prevăzute de legea societăților pe acțiuni, statutul societății poate stabili dreptul de preempțiune al acționarilor care dețin acțiuni ordinare (ordinare) sau alte acțiuni cu drept de vot de a cumpăra acțiuni suplimentare emise de societate.
Articolul 101
(1) Societatea pe acțiuni are dreptul, prin hotărâre a adunării generale a acționarilor, să reducă capitalul autorizat prin reducerea valorii nominale a acțiunilor sau prin cumpărarea unei părți din acțiuni în vederea reducerii numărului lor total.
Reducerea capitalului social al unei societati este permisa dupa notificarea tuturor creditorilor acesteia in modul stabilit de legea societatilor pe actiuni. În același timp, creditorii societății au dreptul de a cere încetarea anticipată sau îndeplinirea obligațiilor relevante ale societății și compensarea pierderilor acestora.
Drepturile și obligațiile creditorilor instituțiilor de credit înființate sub formă de societăți pe acțiuni sunt determinate și de legile care reglementează activitățile instituțiilor de credit.
2. Reducerea capitalului social al unei societăți pe acțiuni prin cumpărarea și răscumpărarea unei părți din acțiuni este permisă dacă o astfel de posibilitate este prevăzută în statutul societății.
Articolul 102
1. Ponderea acțiunilor privilegiate în volumul total al capitalului autorizat al unei societăți pe acțiuni nu trebuie să depășească douăzeci și cinci la sută.
2. O societate pe acțiuni are dreptul de a emite obligațiuni cu o sumă care nu depășește cuantumul capitalului autorizat sau valoarea garanției furnizate societății în aceste scopuri de către terți, după ce capitalul autorizat a fost vărsat integral. În lipsa garanțiilor, emisiunea de obligațiuni este permisă nu mai devreme de al treilea an de existență a societății pe acțiuni și sub rezerva aprobării corespunzătoare până la acest moment a două bilanţuri anuale ale societății.
3. O societate pe acțiuni nu are dreptul să declare și să plătească dividende:
până la plata integrală a întregului capital autorizat;
dacă valoarea activului net al societăţii pe acţiuni este mai mică decât capitalul său autorizat şi fondul de rezervă sau devine mai mică decât mărimea acestora ca urmare a plăţii dividendelor.
Articolul 103. Conducerea într-o societate pe acţiuni
1. Organul suprem de conducere al unei societăți pe acțiuni este adunarea generală a acționarilor acesteia.
Competența exclusivă a adunării generale a acționarilor include:
1) modificarea statutului societății, inclusiv modificarea mărimii capitalului său autorizat;
2) alegerea membrilor consiliului de administrație (consiliu de supraveghere) și a comisiei de audit (auditor) a societății și încetarea anticipată a atribuțiilor acestora;
3) formarea organelor executive ale societății și încetarea anticipată a atribuțiilor acestora, dacă statutul societății nu se referă la aceste aspecte de competența consiliului de administrație (consiliu de supraveghere);
4) aprobarea rapoartelor anuale, bilanțurilor, conturilor de profit și pierdere ale companiei și repartizarea profiturilor și pierderilor acesteia;
5) decizia de reorganizare sau lichidare a societatii.
Legea societăților pe acțiuni poate include și soluționarea altor probleme de competența exclusivă a adunării generale a acționarilor.
Problemele care se referă de lege la competența exclusivă a adunării generale a acționarilor nu pot fi transferate acestora spre decizie de către organele executive ale societății.
2. Într-o societate cu peste cincizeci de acționari se creează un consiliu de administrație (consiliu de supraveghere).
Dacă se creează un consiliu de administrație (consiliu de supraveghere), statutul societății în conformitate cu legea societăților pe acțiuni trebuie să stabilească competența exclusivă a acestuia. Problemele care se referă prin cartă la competența exclusivă a consiliului de administrație (consiliul de supraveghere) nu pot fi transferate acestora spre decizie de către organele executive ale societății.
3. Organul executiv al societatii poate fi colegial (consiliu, directorat) si (sau) unic (director, director general). El desfășoară conducerea curentă a activităților societății și răspunde în fața consiliului de administrație (consiliu de supraveghere) și a adunării generale a acționarilor.
Competența organului executiv al societății include soluționarea tuturor problemelor care nu constituie competența exclusivă a altor organe de conducere ale societății, determinate de lege sau de statutul societății.
Prin hotărâre a adunării generale a acționarilor, atribuțiile organului executiv al societății pot fi transferate în baza unui acord unei alte organizații comerciale sau unui antreprenor individual (manager).
4. Competența organelor de conducere ale unei societăți pe acțiuni, precum și procedura de luare a deciziilor de către acestea și a vorbirii în numele societății, sunt determinate în conformitate cu prezentul cod de legea societăților pe acțiuni și de statutul companiei.
5. O societate pe acțiuni, care este obligată în conformitate cu prezentul cod sau cu legea privind societățile pe acțiuni să publice pentru informare publică documentele menționate la articolul 97 alin.1 din prezentul cod, trebuie să angajeze anual un auditor profesionist care este care nu sunt legate prin interese de proprietate cu societatea sau cu membrii acesteia.
Un audit al activității unei societăți pe acțiuni, inclusiv a uneia care nu este obligată să publice aceste documente în public, trebuie efectuat în orice moment la solicitarea acționarilor a căror cotă totală în capitalul autorizat este de zece sau mai mult la sută. .
Procedura de efectuare a auditurilor activităților unei societăți pe acțiuni este stabilită de lege și de statutul societății.
Articolul 104. Reorganizarea și lichidarea unei societăți pe acțiuni
(1) O societate pe acțiuni poate fi reorganizată sau lichidată voluntar prin hotărâre a adunării generale a acționarilor.
Alte temeiuri și proceduri pentru reorganizarea și lichidarea unei societăți pe acțiuni sunt determinate de prezentul Cod și de alte legi.
2. O societate pe acțiuni are dreptul de a fi transformată într-o societate cu răspundere limitată sau într-o cooperativă de producție, precum și într-o organizație nonprofit, în condițiile legii.
---
Codul civil al Federației Ruse
(părțile unu, doi și trei)
(acum modificat 20 februarie, 12 august 1996, 24 octombrie 1997, 8 iulie, 17 decembrie 1999, 16 aprilie, 15 mai 2001, 21 martie, 14, 26 noiembrie 2002, 10 ianuarie, 26 martie 2003)
Societățile pe acțiuni cu capital de stat au o pondere mare în economia rusă. Aceasta presupune rezolvarea problemei managementului eficient al unor astfel de societăți, ținând cont de caracteristicile acestora, susținând totodată activitatea antreprenorială în cea mai mare măsură posibilă. După criteriul participării la capital și influența statului asupra conducerii, se disting trei grupe de societăți pe acțiuni: 1) cu capital de stat 100%; 2) cu o participație de control deținută de stat; 3) cu un bloc de acțiuni de stat care nu este unul de control.
Sensul formării de societăți pe acțiuni cu capital de stat 100% este trecerea la o formă organizatorică și juridică care extinde posibilitățile de manifestare a inițiativei și antreprenoriatului. Prin definiție, forma societăților pe acțiuni asigură o mai mare independență și transformarea structurii organizatorice a companiei.
Proprietarul proprietății nu este statul, ci o societate pe acțiuni. Poartă răspunderea proprietății, ceea ce permite utilizarea proprietății unei astfel de organizații pentru a-și achita datoriile. Proprietatea asupra proprietății și răspunderea pentru datorii creează premise obiective pentru comportamentul de piață al organizațiilor respective.
Statul acţionar nu gestionează direct producţia, ci doar conduce şi controlează activităţile reprezentanţilor săi în SA. Toate acestea fac posibilă comercializarea activităților SA în cauză și, ca urmare, creșterea eficienței producției.
Cu toate acestea, eficacitatea activităților SA cu capital de stat 100% depinde în mare măsură de influența aparatului administrației de stat asupra organelor de conducere ale companiei. În funcție de circumstanțele specifice, autoritatea publică poate, de exemplu, să insiste să investească în proiecte care nu sunt capabile să ofere un efect pe termen lung sau pe producția de produse cu marjă redusă. În același timp, competitivitatea unor astfel de organizații este în scădere, indicatorii economici scad brusc, iar ideea de a crea o astfel de societate pe acțiuni este interpretată incorect.
Mai promițătoare sunt societățile pe acțiuni, unde statul deține un pachet de control. Astfel de societăți pe acțiuni sunt reprezentate de organizații cu proprietate mixtă și rezolvă cel puțin două sarcini. În primul rând, de regulă, organizațiile mari cu o valoare mare a activelor fixe sunt în proprietate mixtă. Un număr mare de acțiuni intră pe piața valorilor mobiliare și sunt create condiții prealabile pentru atragerea masivă a capitalului rus și străin în economie. În al doilea rând, rămâne posibil ca statul să influențeze strategia și tactica societății pe acțiuni pentru a asigura interesele societății.
Conducerea societăților pe acțiuni cu un pachet de control de stat este efectuată în principal de reprezentanți ai statului (funcționari publici). Organizațiile au o adunare a acționarilor, iar anumite probleme necesită o majoritate calificată de voturi. În acestea, ca și în alte cazuri, reprezentanții statului trebuie să țină cont de opiniile altor acționari. Conform legislației ruse, un reprezentant al statului poate fi numit în orice societate pe acțiuni care deține chiar și un mic bloc de acțiuni ale statului.
Suntem o societate pe acțiuni nepublică, ale cărei acțiuni sunt deținute în proporție de 100% de municipalitate. Conform părții 3, articolul 77 din Legea federală nr. 208-FZ „Cu privire la societățile pe acțiuni”, dacă proprietarul a 2 până la 50 la sută inclusiv acțiunile cu drept de vot ale companiei este statul și (sau) municipalitatea și determină prețul (valoarea monetară) a proprietății, prețul de plasare a titlurilor de capital ale societății, prețul de răscumpărare a acțiunilor societății (denumit în continuare prețul obiectelor) în conformitate cu prezentul articol se efectuează de către consiliul de administrație. directorilor (consiliul de supraveghere) al companiei, este obligatoriu să se informeze organul executiv federal autorizat de Guvernul Federației Ruse (denumit în continuare organismul autorizat) cu privire la decizia luată de consiliul de administrație (consiliul de supraveghere) al firma să determine preţul obiectelor. Organismul autorizat este FAUGI Rosimuschestvo. Până în prezent, avem un litigiu cu proprietarul proprietății companiei, i.e. cu municipalitatea reprezentată de administrația locală, ai cărei reprezentanți susțin că Agenția Federală de Administrare a Proprietății administrează numai proprietăți federale și că noi, în calitate de municipalități, nu suntem obligați să le transmitem decizia consiliului de administrație privind stabilirea prețului (valoare monetară) din proprietatea firmei. Cine are dreptate, dacă informațiile sunt trimise către Agenția Federală de Administrare a Proprietății sau această problemă este rezolvată doar la nivel local.
Răspuns
Municipiul, dacă există motive prevăzute de Legea federală din 26 decembrie 1995 nr. 208-FZ, este, de asemenea, obligată să notifice Agenția Federală de Administrare a Proprietății cu privire la decizia luată de consiliul de administrație (consiliul de supraveghere) al companiei. pentru a determina prețul obiectelor.
Astfel, municipalitatea, dacă există temeiuri prevăzute de Legea federală din 26 decembrie 1995 nr. 208-FZ, este, de asemenea, obligată să notifice Agenției Federale de Administrare a Proprietății de decizia luată de consiliul de administrație (consiliul de supraveghere) al firma să determine preţul obiectelor. Această concluzie este confirmată și de practica judiciară - a se vedea Decretul FAS PO din 21 septembrie 2010 nr., Decretul 18 al AAC din 21 octombrie 2013 nr., Decretul 7 al AAC din 8 iunie 2009 nr. A67- 6773 / 2008.
Motivul pentru această poziție este prezentat mai jos în materialele „Avocat de sistem”
„Dacă statul (formația municipală) deține de la 2 la 50 la sută inclusiv din acțiunile cu drept de vot ale unei SA, trebuie respectate o serie de cerințe suplimentare.
În special, atunci când consiliul de administrație ia o decizie cu privire la stabilirea prețului proprietății, acesta trebuie să notifice acest lucru organului de stat autorizat.
Organismul de stat autorizat este Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat („La Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat”).
El trebuie să prezinte următoarele documente („Cu privire la societățile pe acțiuni”; în continuare - Legea cu privire la SA): *
- o copie a hotărârii consiliului de administrație privind stabilirea prețului proprietății;
- o copie a raportului evaluatorului privind evaluarea, dacă a fost implicat un evaluator;
- alte documente (sau copii ale acestora) care conțin informații privind determinarea prețului proprietății, întocmite de societate, de acționarii acesteia sau de contrapartea companiei, dacă nu a fost implicat niciun evaluator.
Este mai bine să trimiteți documente prin scrisoare recomandată cu o listă de atașamente și confirmare de primire. Aceasta va confirma (dacă este necesar) faptul că societatea a trimis aceste documente, iar acestea au fost livrate destinatarului.
FAUGI, în termen de 20 de zile de la data primirii documentelor, le revizuiește și verifică ():
- decizia consiliului de administrație privind stabilirea prețului proprietății - pentru respectarea prețurilor de piață predominante pentru obiecte similare;
- raportul de evaluare întocmit de evaluator (dacă evaluatorul a fost totuși implicat) - pentru respectarea standardelor de evaluare și a legislației privind activitățile de evaluare.
Pe baza rezultatului verificării, FAUGI poate emite o opinie motivată, ceea ce înseamnă de fapt dezaprobarea prețului.
O aviz motivat va fi transmis companiei în cazul în care proprietatea a fost evaluată de consiliul de administrație fără implicarea unui evaluator și FAUGI a decis că acest preț nu corespunde prețurilor de pe piață pentru o proprietate similară. În acest caz, consiliul de administrație trebuie să ia o decizie de a refuza finalizarea tranzacției sau o decizie de a implica un evaluator pentru a determina prețul proprietății.
O aviz motivat va fi transmisă organizației de autoreglementare a evaluatorilor (SRO) în cazul în care societatea a implicat totuși un evaluator în evaluarea proprietății, dar FAUGI a decis că raportul evaluatorului nu a respectat standardele de evaluare și legislația privind activitățile de evaluare. O aviz motivat este transmis OAR relevant pentru ca acesta să efectueze o examinare a raportului evaluatorului. Se transmite societății o notificare în acest sens, precum și un ordin de suspendare a executării hotărârii consiliului de administrație pe perioada examinării și o copie a avizului motivat. În acest caz, SRO în termen de 20 de zile de la data primirii avizului trebuie să efectueze o examinare și, pe baza rezultatelor acesteia, să transmită avizul către FAUGI și societate. În cazul în care, în urma rezultatelor examinării, OAR emite un aviz negativ, prețul obiectelor stabilit de consiliul de administrație este recunoscut ca fiind nesigur. FAUGI are dreptul de a contesta în instanță rezultatele examinării.
Incheierea motivata a FAUGI poate fi contestata in instanta.
Dacă FAUGI nu trimite o aviz motivat în termen de 20 de zile, prețul proprietății este recunoscut ca fiind de încredere și recomandat pentru tranzacție.
Astfel, este riscant să încheiați o afacere înainte de expirarea perioadei specificate (ținând cont de perioada de predare a scrisorii către companie), deoarece în cazul în care urmează o concluzie motivată după aceea, FAUGI va putea contesta tranzacția în tribunal.
De asemenea, FAUGI va avea dreptul de a contesta tranzacția în cazul în care compania nu trimite deloc o notificare ().
Acest lucru nu înseamnă că FAUGI va face acest lucru, dar trebuie să rețineți că acest lucru se poate întâmpla.
<…>
Sistem profesional de ajutor pentru avocați, unde veți găsi răspunsul la orice, chiar și la cea mai complexă întrebare.
Statul este cel mai mare acționar al pieței ruse. Ponderea companiilor de stat care își dezvăluie structura proprietății în indicele Bursei din Moscova ajunge la cel puțin 45%, iar Federația Rusă deține o parte semnificativă a acțiunilor în multe dintre cele mai mari și mai lichide active.
În acest articol, o companie de stat înseamnă o organizație în care un bloc de acțiuni este deținut de stat, direct sau indirect, prin întreprinderi dependente, instituții sau entități constitutive ale Federației Ruse, care oferă dreptul de a primi o parte din profit din activitățile unei societăți pe acțiuni sub formă de dividende, precum și de a participa la managementul AO. Pentru a înțelege gradul de influență al autorităților statului asupra fiecărei organizații individuale, vom calcula ponderea efectivă a statului.
Ponderea efectivă a statului face parte din acțiunile cu drept de vot ale emitentului, care este deținută direct sau indirect de structurile de stat.
Cum funcționează sistemul
Sistemul de management al bunurilor publice este destul de descentralizat. Proprietarii nominali ai proprietății Federației Ruse sunt Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat (Rosimushchestvo), subordonată Guvernului Federației Ruse, Corporația de Stat Rostec și Corporația de Stat Vnesheconombank, care sunt organizații non-profit, precum și Banca Centrală a Federației Ruse. De asemenea, pe lista companiilor sunt incluse acțiunile entităților constitutive ale Federației Ruse și autoritățile municipale, deși, desigur, nu pot fi numite companii de stat în forma lor pură.
Cea mai mare parte a proprietății federale revine Agenției Federale de Administrare a Proprietății. Peste 30 de companii publice, inclusiv companii dependente, se află sub controlul acestei autorități executive.
Companii ale căror acțiuni sunt tranzacționate la Bursa din Moscova
ALROSA- Ponderea totală a influenței statului este de 66%. Dintre acestea, 33% din acțiunile PJSC sunt deținute de Agenția Federală de Administrare a Proprietății. 25% revine Ministerului Proprietății și Relațiilor Funciare al Republicii Sakha (Yakutia) și 8% asupra administrațiilor raioanelor aceleiași republici.
ALROSA-Nyurba- deținută în proporție de 87,47% de societatea-mamă ALROSA. 10% este deținută de nivel regional, ponderea efectivă a statului este de 67,76%.
Aeroflot— Rosimuschestvo (54,7%) deține un pachet de control, iar Rostec (3,5%) este, de asemenea, acționar.
Bashneft-AO- cel mai mare pachet este deținut de Rosneft 57,7% din capitalul autorizat sau 69,3% din acțiunile cu drept de vot, care aparține Agenției Federale de Administrare a Proprietății. Miza de blocare aparține Republicii Bashkortostan (25,8%). Ponderea efectivă a statului este de 60,5%.
VTB- pe site-ul băncii se precizează că Agenția Federală de Administrare a Proprietății deține 60,93% din capitalul social format din acțiuni ordinare, dar în plus, 3,1% din voturi cad asupra FC Otkritie și 6% asupra Binbank, care în prezent sunt controlate de Banca Centrală.
Gazprom- pachetul de control din „comoara națională” este în mâinile Agenției Federale de Administrare a Proprietății prin participații deținute de Agenția Federală de Administrare a Proprietății (38,4%) și organizații controlate de aceasta: Rosneftegaz (11%) și Rosgazifikatsiya (1% ). Pachetul total este puțin peste 50%.
Gazprom Neft- 96% aparține Gazprom, și deci 47,8% aparține statului.
Inter RAO— 27,6% din companie este concentrată în Rosneftegaz, i.е. Agenția Federală de Administrare a Proprietății. 9,2% se află în bilanţul FGC UES. Ținând cont de pachetul de cvasitrezorerie, ponderea efectivă a statului este de 44,3%.
Irkut- corporația producătoare de aeronave deține una dintre cele mai mari cote efective ale statului - 95,7%. 87% din acțiunile companiei se află în bilanțul United Aircraft Building Company (UAC), alte 8,7% sunt deținute de PJSC Sukhoi Company, cea mai mare parte fiind controlată și de UAC.
Kamaz— 49,9% este controlată de corporația de stat Rostec. Luând în considerare cvasipachetul, ponderea efectivă a statului este de 51,8%.
Corporația VSMPO-AVISMA— 25% din acțiuni sunt deținute de o filială 100% a Rostec LLC RT-BUSINESS DEVELOPMENT.
Schimbul din Moscova- Bursa din Moscova a fost înființată de cele mai mari bănci în 1992. De atunci, aproximativ 25% din acțiunile bursei au fost deținute de Banca Centrală, Vnesheconombank și Sberbank cu acțiuni de 11,8%, 10% și, respectiv, 8,4%.
Mosenergo- parte a Gazprom Energoholding, deținută de acesta în proporție de 53,5%. 26,5% sunt la nivel municipal deținut de orașul Moscova. Ponderea efectivă a statului este de 53,2%.
NCSP— După recenta achiziție a Transneft, participația efectivă totală a statului în NCSP a fost de 80,6%, din care 20% este garantată de acțiunile portului în bilanțul Agenției Federale de Administrare a Proprietății.
Compania United Aircraft- 96,8% din această companie este controlată de stat. Agenția Federală de Administrare a Proprietății a concentrat 92,3% din titlurile de valoare ale companiei, alte 4,5% aparținând Vnesheconombank.
United Carriage Company- 24,3% aparțin FC Otkritie, care a intrat complet sub aripa Băncii Centrale a Federației Ruse.
OGK-2— ponderea efectivă a structurilor de stat este la nivelul de 38,5%. O astfel de influență este asigurată de 77% din acțiunile companiei deținute de filialele Gazprom.
Rosneft- cea mai mare companie petrolieră rusă este deținută cu puțin peste 50% de societatea pe acțiuni Rosneftegaz, care, la rândul ei, este deținută în proporție de 100% de Agenția Federală de Administrare a Proprietății.
Rosseti-AO- cel mai mare holding de energie din Rusia, este în mâinile organelor de stat cu 88,9%. Are multe filiale, care, datorită participării mari a statului în societatea-mamă, au și o dependență ridicată de agențiile guvernamentale.
Rostelecom-AO— unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicații din Federația Rusă, ai cărui acționari sunt Agenția Federală de Administrare a Proprietății și Vnesheconombank. Prezența unei cvasi-acțiuni în bilanțul Mobitel SRL asigură o cotă efectivă a statului de 54,9%
RusHydro este o exploatație hidrogeneratoare, în care ponderea efectivă a statului este de 75,4%. Rosimuschestvo controlează 60,6%, VTB deține 13,3%. Tot în structura acţionarilor se află şi o filială a VSMPO-AVISMA, care controlează un pachet de 6%.
Sberbank- banca susține că 50% + 1 acțiune aparține Băncii Centrale a Federației Ruse, dar acest lucru se ține cont de acțiunile preferențiale care nu au drept de vot. Totodată, ponderea Băncii Centrale în buletinele de vot este de 52,3%, adică. influența mega-regulatorului este puțin mai puternică. Acțiunile rămase ale celei mai mari bănci rusești sunt în circulație liberă.
Tatneft-AO- această societate nu poate fi numită integral societate pe acțiuni cu participare de stat. 34% din capitalul autorizat al companiei aparține la nivelul subiectului Federației Ruse, Republica Tatarstan, emitentul nu dezvăluie structura proprietarilor de acțiuni cu drept de vot.
TGC-1 este un alt activ al Gazprom Energoholding. Ponderea acțiunilor în societatea generatoare deținută de Gazprom este de 51,8%, respectiv, cota efectivă a statului este de 25,9%.
Transneft este o companie de stat în forma sa cea mai pură, 100% din acțiunile cu drept de vot ale acestui monopol natural aparțin Federației Ruse prin Agenția Federală de Administrare a Proprietății. Doar documentele preferate ale emitentului pot fi achiziționate de la Bursa din Moscova.
Imaginea generală a proprietății publice de stat arată cam așa:
Index separat
Bursa din Moscova a alocat un indice separat pentru o companie cu participare de stat - MOEX SCI. Indicele pentru 2018 se bazează pe 16 acțiuni: ALROSA, Rostelecom, Gazprom, Rosseti, VTB, RusHydro, Rosneft, FGC UES, Tatneft, Transneft, Inter RAO, Bashneft, Aeroflot, Sberbank și NCSP.
Este de remarcat faptul că din 2012 până în 2017. indicele Moscow Exchange a crescut cu 43%, în timp ce indicele companiilor cu participare de stat a înregistrat o creștere de 72%. În același timp, raportat la indicii sectoriali, MOEX SCI arată bine și el.
Graficul arată o corelație destul de puternică între indicii MOEX SCI și MICEX O&G. Având în vedere că peste 50% din indicele SCI este reprezentat de companiile miniere, nu se poate spune fără echivoc că dinamica de conducere a companiilor de stat se datorează eficienței acestora, și nu creșterii globale din sectorul petrolului și gazelor.
Printre autorii proiectului de lege se numără șefii comitetelor pentru resurse naturale, proprietate și relații funciare Nikolai Nikolaev și pe piața financiară Anatoly Aksakov. Până în august 2018, proiectul de lege ar trebui să fie acceptat, va începe reorganizarea în societatea pe acțiuni, a spus CEO-ul Russian Post Nikolay Podguzov, iar Aksakov și Nikolaev au confirmat. Potrivit lui Podguzov, reorganizarea va fi finalizată înainte de sfârșitul acestui an sau începutul lui 2019.
Toate acțiunile postului rus actualizat vor aparține statului, se spune în proiectul de lege. Din punct de vedere tehnic - la Agenția Federală de Administrare a Proprietății, reprezentanții departamentului și ai Poștei Ruse știu. Până acum, această poziție este dură, spune Aksakov: va fi posibilă schimbarea proprietății de stat numai prin amendamente la legea federală, iar acest lucru nu este planificat. Inovațiile ar trebui să ofere acces egal la serviciile poștale pentru toți rezidenții țării, se arată în nota explicativă a documentului - problemele care împiedică dezvoltarea stabilă a Poștei Ruse sunt legate tocmai de forma sa juridică învechită.
FSUE este o formă stângace de proprietate care nu răspunde nevoilor unei economii de piață, este de acord Artem Moiseenko, director de practică corporativă la PwC Legal: presupune o implicare semnificativă a proprietarului în managementul operațional, mai ales când vine vorba de managementul proprietății. Societate pe acțiuni, continuă el, înseamnă departamentul de conducere, fondatorul ia decizii în cazuri excepționale. Formularul SA este mai ușor de înțeles și pentru afaceri, oferă confort în managementul financiar și la intrarea pe piețele de capital cotează, chiar și în perspectiva cotării la bursă, ceea ce este imposibil în cazul Întreprinderii Unitare de Stat Federal. Institutele de management al societăților pe acțiuni sunt mai flexibile și bazate pe piață, rezumă Aksakov, compania va putea atrage capital privat.
Corporatizarea Russian Post nu are drept scop schimbarea guvernanței corporative, Sergey Patrakeev, partener la Kovalev, Tugushi and Partners Bar Association, se îndoiește: în sens practic, nu afectează activitățile întreprinderii, este sub jurisdicție. al Ministerului Comunicațiilor sau al Agenției Federale de Administrare a Proprietății. Dar, cu modificări minore aduse legii, susține el, ar putea fi permisă proprietatea privată a acțiunilor. Transformarea într-o societate pe acțiuni poate fi considerată o pregătire pentru privatizare pe termen mediu, a spus Patrakeev. Deocamdată, proprietarul Poștei Ruse va rămâne neschimbat - va distribui și profituri și va numi persoane responsabile în același mod - abia acum în consiliul de administrație, conchide el.
În timpul reorganizării, Poșta Rusă va crea într-adevăr un consiliu de administrație care va fi responsabil pentru deciziile cheie - în conformitate cu cele mai bune practici corporative, susține un reprezentant al întreprinderii. Iar apariția comitetelor consiliului de administrație va permite o luare în considerare mai echilibrată a strategiei, controlului intern și auditului, managementului riscului, calității raportării financiare, listează șeful grupului KPMG Igor Korotetsky. Proiectul de lege prevede, de asemenea, instituția directorilor independenți, continuă el, totuși, în această parte, spre deosebire de cele mai bune practici, numărul acestora este limitat - nu mai mult de o treime din consiliu.
Va include cu siguranță reprezentanți ai pieței - industrii legate de activitățile Poștei Ruse, de exemplu, transporturi sau servicii financiare, confirmă Aksakov. Un consiliu de administrație puternic inițiază adesea o revizuire fundamentală a proceselor de afaceri și a modelelor de afaceri, Korotetsky este optimist: studiile empirice arată că corporatizarea are un efect pozitiv asupra eficienței.
Guvernanța corporativă descrisă în proiectul de lege contrazice oarecum reglementarea societăților pe acțiuni în general, Patrakeev atrage atenția: Postul nu este obligat să țină o adunare anuală a acționarilor, iar consiliul de administrație este numit pentru cinci ani, deși trebuie să fie reales în mod regulat la adunarea anuală a acționarilor.
O prevedere importantă a proiectului de lege este păstrarea acoperirii teritoriale a oficiilor poștale din întreaga țară, a spus Podguzov. Fiecare oficiu poștal din oraș ar trebui să deservească cel mult 15.000 de persoane, distanțele dintre birouri nu trebuie să depășească 1,5 km în orașe și 6 km în mediul rural, precizează proiectul de lege.
El definește în mod clar cerințele pentru siguranța și disponibilitatea rețelei de oficii poștale, confirmă Nikolaev, precum și faptul că reforma Poștei Ruse nu poate servi drept motiv pentru concedierea lucrătorilor. În plus, explică el, documentul enumeră foarte detaliat regulile care, în opinia sa, exclud risipirea proprietății - aceasta trebuie transferată în totalitate noii firme.
Proiectul de lege are riscuri mari de corupție, susține Patrakeev, după ce a fost transformat într-o societate pe acțiuni, Russian Post va da statutul dreptului de proprietate asupra imobilului care nu a fost clar oficializat, în acest moment putând exagera dimensiunea proprietății sale. , și apoi revând-o în numele unei non-statale și al societății sale pe acțiuni.